N-am fost pierduta, am ales doar sa nu ma mai intorc.


Ti-am spus sa ma duci departe in noapte, departe de lumini si de oameni si ai facut-o. Gasisem in sfarsit locul acela perfect, unde cerul era atat de curat si senin, ca puteam contura cu mintea perfect fiecare constelatie in parte, apoi o puteam lua in palma si o puteam ascunde in noi, sa n-o mai vada nimeni.


M-ai plimbat pe strazi intunecate, goale si plouate unde m-ai imbatat cu vorbe frumoase si m-ai tinut pana dimineata cu London in urechi. 


Apoi m-ai dus pe plaja, ai intins bland tricoul sub mine si-ai continuat sa ma minti.

Imi amintesc de tine. Imi amintesc perfect de tine. Stateai intins pe nisip si cautai pe cer raspunsuri la intrebari pe care n-aveai sa mi le adresezi vreodata. Am mers spre apa si-am lasat valurile sa ni se sparga de picioare, m-am uitat la cer, apoi la tine si te-am intrebat: "Ce-am facut?" si-am stiut ca n-am sa mai fiu niciodata la fel. 


Mi-ai spus că nu-ți mai place să fii rautacios cu mine acum, ca nu iti face placere compania mea, ca am fost mereu dubioasa si alunecoasa si ca n-ai putut avea niciodata incredere in mine. Ca m-ai iubit si ma iubesti, dar nu ma mai vrei.
Mi-ai mai spus ca personalitatea mea, lasandu-mi deoparte tirajul oratoric continuu, ti-a placut intotdeauna. Si ca iti va lipsi.

Gurile noastre scuipau ura, desi stateam inca imbratisati, desi ne atingeam mainile si picioarele. Exista, pentru mine, o conexiune cu tine. Era ciudata, era diferita, era romantica, era incredibil de profunda si totusi, mi-erai indiferent. Eram ca un om ciudat, care nu simte niciodata durerea. Care merge prin foc si-l simte precum ploaia.

Am fost goala inainte, goala sunt si-acum dar n-am fost pierduta, am ales doar sa nu ma mai intorc.

 


Comments

Popular Posts